Peisajul inteligenței artificiale din România și de la nivel european traversează o perioadă plină de contraste majore. În timp ce Uniunea Europeană apasă pedala de accelerație pe zona de finanțare și reglementare strictă, realitatea din teren pentru companiile și utilizatorii români arată că avem mult de recuperat, dar și oportunități uriașe în față.
📉 Realitatea dură: România, ultima din Europa la utilizarea AI
Conform celor mai recente rapoarte globale privind transformarea digitală, România ocupă, din păcate, ultimul loc din Europa la rata de adopție și utilizare a inteligenței artificiale.
Cu o rată de adopție de puțin peste 16%, țara noastră se află nu doar în spatele marilor puteri vestice, ci a fost depășită și de toți vecinii direcți: Bulgaria a lăsat în urmă România cu o diferență de peste 10 puncte procentuale, Ungaria se apropie cu pași repezi de pragul de 30%, iar Republica Moldova demonstrează o deschidere digitală mult mai mare în rândul populației și al IMM-urilor. Principalul obstacol rămâne lipsa competențelor digitale de bază și reticența companiilor de a integra soluții automatizate.
🏭 Contraatacul: Proiectul „RO AI Factory” prinde contur
În ciuda statisticilor slabe privind utilizarea de zi cu zi, România punctează decisiv pe partea de infrastructură de calcul avansată. Proiectul RO AI Factory, dezvoltat de Universitatea Politehnica București alături de parteneri naționali și sprijinit prin inițiativa europeană EuroHPC Joint Undertaking, intră în linie dreaptă.
România va găzdui două astfel de „fabrici de AI” (supercomputere și centre de date dedicate), devenind un nod regional strategic alături de alte 5 țări europene selectate (Spania, Cehia, Polonia, Lituania și Olanda). Acest ecosistem este menit să ofere putere de procesare masivă și sprijin direct pentru cercetători, universități și startup-urile tech europene care vor să dezvolte modele proprii fără a depinde de infrastructura din SUA sau China.
⚖️ Trecerea la fapte: AI Act devine pe deplin aplicabil din August
În timp ce Comisia Europeană a deblocat pachete masive de peste 307 milioane de euro din programul Orizont Europa pentru dezvoltarea de servicii AI de încredere, comunitatea de business din România se confruntă cu o realitate legislativă urgentă: din luna august, Regulamentul European privind Inteligența Artificială (AI Act) devine pe deplin aplicabil.
Firmele românești care dezvoltă sau integrează sisteme AI trebuie să își auditeze algoritmii. AI Act introduce reguli extrem de stricte în funcție de nivelul de risc al aplicațiilor, iar nerespectarea acestora va atrage amenzi drastice (procente substanțiale din cifra de afaceri globală), obligând companiile locale să treacă rapid de la faza de experimentare la cea de conformitate legală.
De ce credeți că business-urile și utilizatorii din România sunt atât de reticenți la adoptarea AI-ului față de vecinii noștri? Vor reuși proiecte majore precum RO AI Factory sau noul Hub Român de Inteligență Artificială să ne scoată din coada clasamentului european?